După faza cu referendumul dacă ar fi fost să recomand ceva PSD aş fi recomandat să-l respingă pe Băsescu, să rămână în Opoziţie şi să joace în continuare "subteran" cu Tăriceanu, în timp ce "la lumină" să preseze Executivul pentru adoptarea unor măsuri social-democrate.Unul dintre argumentele pe care le-a aduceam atunci era că nu se putea ca în decurs de nici o lună de la conflictul cu Băsescu din timpul referendumului, PSD să joace cartea reconcilierii cu preşedintele, fără costuri consistente de credibilitate şi să intre la guvernare (într-un fel sau altul pe mâna lui Traian Băsescu). În al doilea rând spuneam că nu are rost să te consumi imagologic la guvernare când poţi "guverna" aproape la fel din Opoziţie presând din când în când în guvernul.
Acum când văd faza cu pensiile cu solicitarea pe care i-au adresat-o preşedintelui de a promulga legea sau când mă uit la jocul care-l fac pe educaţie , acceptă un pact naţional doar dacă sunt acceptate legile PSD în domeniu, pot să spun căîmi place cum joacă PSD. Cel puţin în contextul ăsta, care trebuie recunoscut, nu este unul dintre cele mai fericite pentru ei...
Se alternează pressingul pe guvern urmat de obţinerea politicii sociale (pensiile) cu mesajul de responsabilitate (noi nu ne băgăm în cearta lor dar îl somâm să aprobe legea) şi putere (noi ştim că e nevoie de un pact pe educaţie dar se va face în condiţiile noatre). E un joc bun zic eu.
În timpul astă se mai estompează memoria referendumului şi în toamnă mai vorbim.
Până atunci să aşteptăm confimarea sondajelor. Necruţătoarele sondaje...
Problema este că "submersiunea" PSD a fost aşa de profundă că le trebuie timp să se ridice iar artificiile comunicaţionale ori cât ori fi ele de şmechere ca să-şi producă efectele au nevoie tot de timp. "Vedem"...vorba lui Iliescu.
