"Bordei issue"

Problema parcului Bordei mie mi se pare interesantă dintr-un singur punct de vedere: posibile efecte electorale ale subiectului asupra lui Traian Băsescu.

Ceea ce mă deranjează este că (şi asta mai ales după referendum) Traian Băsescu îşi permite inconsecvenţe majore (de neiertat pentru oricare alt politician) şi un joc riscant pe percepţie publică, conştient că armura sa de credibilitate îl protejează aproape perfect împotriva consecinţelor acestor acţiuni.

Pe un astfel de model de abordare încep să mă gândesc că preşedintele a ajuns să se creadă intangibil. Iar cel mai bun exemplu care pot să-l aduc în sensul ăsta este situaţia numirii reprezentantului preşedinţiei în CA al SRTV: după ce doi ani de zile în care predică libertatea TVR şi spune că nu numeşte pe nimeni niciodată să trimită acolo un politruc arogant şi fără nici un fel de expertiză în domeniu mi se pare prea mult.

De data asta însă "Bordei issue" are toate ingredientele unei probleme de imagine pentru preşedinte:

1.un subiect uşor de înţeles (cineva s-a ales cu ditamai proprietatea în buricul capitalei);

2.relevanţa maximă (problema poluării şi diminuarea locurilor verzi chiar îi deranjează pe bucureşteni);

3.potenţial jurnalistic: un afacerist suspect (costică costanda - un nume cu rezonanţe caragialieşti), o decizie administrativă neclară, o miză financiară consistentă;

4.nişte adeversari cu o credibilitate decentă pe dimensiunea administrativă (andrei chiliman şi marian vaghelie).

Deficienţă cea mai importantă a subiectului ar fi anvergura sa locală.

Sunt şanse mari ca Băsescu să fenteze şi de data asta decontul unor procente în încrederea publică. Dar cred că, pe termen lung, fiecare astfel de scandal are efectul său. Fiecare consecinţă imagologică de acest tip se contabilizează la pasivul de imagine al preşedintelui.

Mă gândesc că poate, măcar în logica asta, a acumulărilor cantitative, cineva, o dată, va plăti. Exact acolo unde doare cel mai tare: la imagine.

Până un alta, tot din perspectiva comunicării politice, sunt curios dacă se poate descoperi un subiect care lansat pe piaţa în condiţii optime să-i producă un deficit major de imagine preşedintelui.

Chiar, oare cum ar reacţiona acum "votantu' mediu" la un sexgate petrecut la Cotroceni ?

iliescu in parcul bordei - pulsiunea civismului

Ce cauta Iliescu în parcul Bordei ? Alaturi de Vanghelie....

Îmi vine greu să cred că cel mai mare om politic de dupa "revolutie" s-a dus lîngă primarul de la cinci, în mijlocul demonstranţilor pentru verdele Bucureştilor, doar pentru a da glas pulsiunii civice.

La fel de greu îmi este să cred că simplul fior al apropierii de "bobor" este catalizatorul suficient al mobilizării duminicale a unui politician de talia lui Iliescu.

Sau poate tocmai asta e problema ? Că "talia" este tot mai firava...

O fi avut misiune de la Geoană ? Să consolideze credibilitatea dimensiunii ecologiste a stângii autohtone în faţa asaltului retoric al patronului de la Steaua (de curând înfrăţit cu "verzii" lui Măgureanu şi Lificiu). Din nou mă îndoiesc.

Până la urmă trebuie sa dai ceva la schimb pentru susţinerea partidului.

Mai ales cand ştii că orice drum la Parchet în dosarul mineriadelor îi umple contul electoral lui Basescu cu suportul votanţilor dreptei "civico-'telectuale"... Mai ales cand la parchetul general se afla Kovesi...

Zic si eu...

Şi toate astea după ce PSD nu a scos un cuvant pentru fostul presedinte în timp ce presa "filoprezidenţiala" fremăta că Ion Iliescu a fost pus sub acuzare în dosarul mineriadelor.

macovei in macedonia: despre cum se creaza "salvatorul"

Plecarea in macedonia pe post de consilier pe probleme anticoruptie a premierului Gruevski este o mişcare deşteapta de imagine pentru fostul ministru al Justiţiei. Macar din doua motive: sprijină conservarea imaginii de „luptător împotriva corupţiei” şi în acelaşi timp, fortifică portretul Monicăi Macovei prin consolidarea atributului de expert. Din punct de vedere al implicaţiilor politice asupra evoluţiei ulterioare a personajului, stagiul alături de premierul macedonean poate fi comparat cu perioada de „ranforsare” imagologică a lui Theodor Stolojan la Banca Mondială.
Cel mai important este că fostul ministru de justiţiei nu se consumă în dezbaterea politică internă, ci dimpotrivă are posibilitatea de a-şi consolida „mitul” şi de mai ales de a se reîntoarce la momentul oportun. Din acest moment, criticile vizând rezultatele lui Macovei în perioada mandatului său vor rămâne, cel puţin parţial, fără obiect.
În plus, în această perioadă Macovei poate continua să emită semnale periodice legate de progresele justiţiei din România. Pasul făcut de fostul şef al MJ contribuie decisiv la menţinerea lui Macovei în topul candidaţilor cu cele ai mari şanse de a ocupa o poziţie de conducere a unui guvern numit de Traian Băsescu după alegerile parlamentare din 2008. Sau poate chiar mai mult....